sâmbătă, 29 decembrie 2018
sâmbătă, 16 decembrie 2017
vineri, 22 iulie 2011
sâmbătă, 12 februarie 2011
joi, 13 mai 2010
joi, 6 mai 2010
marți, 27 aprilie 2010
miercuri, 21 aprilie 2010
vineri, 9 aprilie 2010
Magazinul de vise...
Ati visat vreodata cu ochii deschisi? Ei bine,eu fac asta din ce in ce mai des..Ma gandesc uneori ca imi creez propriile mele vise.Am facuut experimentul asta de mult ori.Cred ca oricine poate face asta.Totul tine de psihic dupa parerea mea.
Daca te gandesti la o persoana, sau la un fapt intr-o zi...daca iti doresti cu adevarat cevase iimplineste...fie ca in vis, fie ca in realitate.
Privesc in urma, la trecut, si vad ca de fapt...tot a fost un vis..atatea sprante, sentimente..invstitii...Am trait atata vreme intr-un magazin d vise..credeam ca tot ce gandesc pot transmit cumva si celorlati...crdeam ca ii pot fac p ceilalt sa zambeasca...dar vad ca pe zic e trece devin tot mai trista,tot mai nervoasa, mai stresata...Oare am fact vreodata pe cineva fericit cu adevarat? Oare am fost vreodata sincera?Oare cei din jurul meu ma pot fac fericita?
Este interesant ca uneori inceci sa ii faci pe ceilalti fericiti, dai tot, crezi ca esti t fericit, si...ajungi sa uiti de tine...chiar de lucrile marunte, lucrurile mici care stii ca pe tinie te-ar face fericit.Am stat si m-am ganditp min ma bucura o imbratisare,de un zambet, de o bomboana la 50 de bani,de o garoafa, de o lalea, de o plimbare in parc..Nu vreau sa par copilaroasa...dar ma intristeaza faptul ca..nu ma mai suna nimeni sa ma invite la o plimbare...nu ma mai invita nimeni la o cofetarie...Acm altel snt crintle in ziua de azi.:''Ce face printesele?Gagica....pisi?''
Oh my God..unde e sensibilitatea, romantismul..in zilele noastre?Unde e poezia?
Unde e?Va zic eu...in mintea mea.poate si in a altora...Ce ma doare cel mai tare este ca "idiotii'' din ziua de azi dau tot, sufera si tot ei sesimt vinovati..Nu vor sa rcunoasca faptul ca nu au nici o vina..Scuzati...deja am intrat rapid in alta discutie.O dezvolt imediat...
Revin la faptul ca romantismul, emotia din ziua de astazi nu prea se mai vede...si ma doare asta..Poate ca deja aberez prea mult la ora asta.e ora 3 fara un sfertacusi dimineata isi face aparitia..si ..u inca nu am somn...
Haideti sa va povestesc un vis...Vreti?Asezati-va comod pe fotoliu...Visam odata ca am un Fat-Frumos,care s-a indragostit de mine..El ma iubea, desi eu nu stiam asta...Era in stare sa faca orce pentru min, sa imi dea sufltul..In vis chiar mi-a dat si inima...A fost al meu n timp, dupa care, de singuratate, am alrgat la alt print...Fara sa imi dau seama ca fat-frumosul chiar ma iubea...Deci...cine a gresit?Eu, sau fat-frumosul?Ei bine, eu cred ca eu...m-a iubit ca un nebun...inchei acum...
Deschid ochii...a fost doar un vis...doar un vis...iar eu sunt beata de iubire...te strig, nebune...te strig..
Daca te gandesti la o persoana, sau la un fapt intr-o zi...daca iti doresti cu adevarat cevase iimplineste...fie ca in vis, fie ca in realitate.
Privesc in urma, la trecut, si vad ca de fapt...tot a fost un vis..atatea sprante, sentimente..invstitii...Am trait atata vreme intr-un magazin d vise..credeam ca tot ce gandesc pot transmit cumva si celorlati...crdeam ca ii pot fac p ceilalt sa zambeasca...dar vad ca pe zic e trece devin tot mai trista,tot mai nervoasa, mai stresata...Oare am fact vreodata pe cineva fericit cu adevarat? Oare am fost vreodata sincera?Oare cei din jurul meu ma pot fac fericita?
Este interesant ca uneori inceci sa ii faci pe ceilalti fericiti, dai tot, crezi ca esti t fericit, si...ajungi sa uiti de tine...chiar de lucrile marunte, lucrurile mici care stii ca pe tinie te-ar face fericit.Am stat si m-am ganditp min ma bucura o imbratisare,de un zambet, de o bomboana la 50 de bani,de o garoafa, de o lalea, de o plimbare in parc..Nu vreau sa par copilaroasa...dar ma intristeaza faptul ca..nu ma mai suna nimeni sa ma invite la o plimbare...nu ma mai invita nimeni la o cofetarie...Acm altel snt crintle in ziua de azi.:''Ce face printesele?Gagica....pisi?''
Oh my God..unde e sensibilitatea, romantismul..in zilele noastre?Unde e poezia?
Unde e?Va zic eu...in mintea mea.poate si in a altora...Ce ma doare cel mai tare este ca "idiotii'' din ziua de azi dau tot, sufera si tot ei sesimt vinovati..Nu vor sa rcunoasca faptul ca nu au nici o vina..Scuzati...deja am intrat rapid in alta discutie.O dezvolt imediat...
Revin la faptul ca romantismul, emotia din ziua de astazi nu prea se mai vede...si ma doare asta..Poate ca deja aberez prea mult la ora asta.e ora 3 fara un sfertacusi dimineata isi face aparitia..si ..u inca nu am somn...
Haideti sa va povestesc un vis...Vreti?Asezati-va comod pe fotoliu...Visam odata ca am un Fat-Frumos,care s-a indragostit de mine..El ma iubea, desi eu nu stiam asta...Era in stare sa faca orce pentru min, sa imi dea sufltul..In vis chiar mi-a dat si inima...A fost al meu n timp, dupa care, de singuratate, am alrgat la alt print...Fara sa imi dau seama ca fat-frumosul chiar ma iubea...Deci...cine a gresit?Eu, sau fat-frumosul?Ei bine, eu cred ca eu...m-a iubit ca un nebun...inchei acum...
Deschid ochii...a fost doar un vis...doar un vis...iar eu sunt beata de iubire...te strig, nebune...te strig..
joi, 8 aprilie 2010
Cateva cuvinte, ganduri..
O seara de aprilie...
Este o seara sublima de aprilie...Afara este noapte, iar cerul foarte senin si instelat.
Stau si ma gandesc la viitorul meu,la ce voi fi si la ideea de socializare.Mi-e destul de frica sa ma gandesc la ce voi face peste cateva luni pe cine voi avea alaturi si ce proiecte muzicale voi avea.Pe plan material, pot spune ca sunt destul de O.k, insa stau si ma gandesc daca psihic sunt intr-o stare cat de cat buna.Merg pe strada si tresar la fiecare zambet, la fiecare sunet...Iau chitara si ma bucur de fiecare acord...Deschid geamul dimineata si zambesc la fiecare rasarit de soare.E asa sublim cand vezi ca Soarele incearca sa te binedispuna cu lumina si caldura Lui.
Merg in parc si, desi snt singura, simt o prezenta,simt ca cineva ma imbratiseaza si parca imi spune sa nu mai fiu trista, sa fiu bine...Este El...cel care intotdeauna va fi langa noi, si ne va iubi neconditionat.Candva imi era frica de oameni...Acum parca imi este frica de fericire, de sentimente...mi- frica sa mai simt,sa mai fiu sensibila...
Oare cand nu voi mai avea acea frica?Atunci cand vei veni, straine...
Ma ascund...tremur...strig si nimeni nu ma aude...Vreau sa fiu fericita...vreau ca oamenii sa imi asculte si sa imi simta muzica...vra ca oamenii sa s regaseasca in mine..si eu in ei.E asa de greu sa simti iar...sa..nu am cuvinte...Ganduril mele deja o iau razna,sangele imi clocoteste,degetele parca imi sunt inghetate pe griful chitarei cuvintele parca imi ruginesc...Ma simt atat de neinsemnata uneori..Asta suntem noi oamenii..niste fiinte ninsemnate...
Singuratatea ma doboara,tristetea nu mai are lacrimi...fara tine nu mai sunt eu...Deja mi-am pierdut puterea de a mai zambi, de a respira, de a mai canta chiar...Nu mai sunt acea fata simpla si pura care eram odata..As vrea sa mai am acea inocenta tremuranda, acea seninatate in privire pe care le aveam pe vremea cand eram copil. Vreau sa fiu iar copil, sa zac intr-o mare de inconstienta si sa nu imi fie frica de nimic.Vreau sa fug undeva departe si sa fiu uitata de lume pentru o perioada...Sa nu ii pese nimanui de mine.
Ia-ma cu tine noapte, canta cu mine padure, dansati cu mine stelelor...
Nu mai am putere sa scriu. Degetele imi snt intepenite, corzile sufletului meu sunt inghetate iar chitara sta pe peretele gri,batuta in cuiul ruginit.Nu a mai ramas nimic din mine...doar scrum,iar tigara neterminata...
Este o seara sublima de aprilie...Afara este noapte, iar cerul foarte senin si instelat.
Stau si ma gandesc la viitorul meu,la ce voi fi si la ideea de socializare.Mi-e destul de frica sa ma gandesc la ce voi face peste cateva luni pe cine voi avea alaturi si ce proiecte muzicale voi avea.Pe plan material, pot spune ca sunt destul de O.k, insa stau si ma gandesc daca psihic sunt intr-o stare cat de cat buna.Merg pe strada si tresar la fiecare zambet, la fiecare sunet...Iau chitara si ma bucur de fiecare acord...Deschid geamul dimineata si zambesc la fiecare rasarit de soare.E asa sublim cand vezi ca Soarele incearca sa te binedispuna cu lumina si caldura Lui.
Merg in parc si, desi snt singura, simt o prezenta,simt ca cineva ma imbratiseaza si parca imi spune sa nu mai fiu trista, sa fiu bine...Este El...cel care intotdeauna va fi langa noi, si ne va iubi neconditionat.Candva imi era frica de oameni...Acum parca imi este frica de fericire, de sentimente...mi- frica sa mai simt,sa mai fiu sensibila...
Oare cand nu voi mai avea acea frica?Atunci cand vei veni, straine...
Ma ascund...tremur...strig si nimeni nu ma aude...Vreau sa fiu fericita...vreau ca oamenii sa imi asculte si sa imi simta muzica...vra ca oamenii sa s regaseasca in mine..si eu in ei.E asa de greu sa simti iar...sa..nu am cuvinte...Ganduril mele deja o iau razna,sangele imi clocoteste,degetele parca imi sunt inghetate pe griful chitarei cuvintele parca imi ruginesc...Ma simt atat de neinsemnata uneori..Asta suntem noi oamenii..niste fiinte ninsemnate...
Singuratatea ma doboara,tristetea nu mai are lacrimi...fara tine nu mai sunt eu...Deja mi-am pierdut puterea de a mai zambi, de a respira, de a mai canta chiar...Nu mai sunt acea fata simpla si pura care eram odata..As vrea sa mai am acea inocenta tremuranda, acea seninatate in privire pe care le aveam pe vremea cand eram copil. Vreau sa fiu iar copil, sa zac intr-o mare de inconstienta si sa nu imi fie frica de nimic.Vreau sa fug undeva departe si sa fiu uitata de lume pentru o perioada...Sa nu ii pese nimanui de mine.
Ia-ma cu tine noapte, canta cu mine padure, dansati cu mine stelelor...
Nu mai am putere sa scriu. Degetele imi snt intepenite, corzile sufletului meu sunt inghetate iar chitara sta pe peretele gri,batuta in cuiul ruginit.Nu a mai ramas nimic din mine...doar scrum,iar tigara neterminata...
.jpg)
Fericirea?...
Un subiect pe care nu il voi putea dezvolta niciodata indeajuns. Ce ne-ar putea face pe noi cu adevarat fericiti? V-ati gandit la asta vreodata? well, neuronul meu cam asta incearca sa afle de vreo 2 ani jumatate…sincer,inca nu a ajuns la un verdict sigur insa, cred ca si-a facut cat de cat o idee. Uneori am impresia ca o carte buna, un vin fiert, o muzica gen Vaya con Dios pe fundal, un film bun, un fular lung si colorat, o tigara neterminata iti pot aduce fericirea…but, dudes…depinde la care fericire visam….daca ne gandim la lucrurile materiale… ar fi destule ca sa ne faca fericiti…Pe mine m-ar face fericita in momentul de fata o chitara electroacustica, sau de ce nu, ar merge si o chitara electrica ,gen Jackson…chiar, cred ca imi vand chitara actuala…pe altii i-ar face fericiti o masina super super scumpa…pe altii i-ar bucura un apartament…adica o extra vila…daca pot spune asa… Insa…wake up, dragilor….traim intr-o lume corupta, care incearca sa ne manipuleze in fiecare zi…o lume in care multe din lucrurile pe care le avem, ori nu ne apartin pe buna dreptate, ori au fost castigate ilegal…acum vorbesc in cazul celor care fura…stim cu totii despre cine vorbim( nu fac politica , insa simteam nevoia sa zic asta)…revenim…toate lucrurile astea sunt trecatoare…e adevarat ca simtim o bucurie de nedescris cand tinem un Jackson in mana,sau cand ne plimbam prin oras cu o masina interesanta…sau cand privim la vila din deal si spunem ” _Uite, copile, asta e casa noastra! peste ani va fi a ta! ” ….aceste bucurii sunt bucurii de moment, chiar daca ne-am dori sa tina o vesnicie…corzile de la chitara se rup repede, cu masina intram intr-un stalp,iar daca nu ,au altii grija sa dea peste noi cu o alta masinuta…iar vila…vine tzunami…si zice “_ Gata!”…partea cea mai naspa cred, este ca oamenii se leaga de lucrurile materiale…si chiar sufera mult din cauza lor…Asta e cam sad…aici vorbesc din propria mea experienta… Sincer…ma intristeaza multe lucruri cu privire la fericire…unii isi gasesc fericirea in droguri, in alcool…iar asta doare …mai ales daca ai crescut alaturi de acele persoane si daca tii cu adevarat la acele persoane…oare cum am putea noi sa ii ajuatm pe cei care se drogheaza? i-am putea ajuta cumva? Vorbeam acum cateva luni cu un om deosebit despre schimbari…Oare noi am putea schimba lumea? Well, NU!!! asta nu prea putem face…tot ce putem face este sa ne schimbam noi…daca rezultatul este pozitiv,probabil vor urma si ceilalti exemplul nostru…e greu sa ne schimbam…cred ca ne-am putea schimba daca avem pe cineva alaturi care sa ne ajute…sa ne dea un impuls…E foarte important sa ne cunoastem pe noi insine…de ce?Ca sa stim ce am putea schimba la noi…Observ din ce in ce mai des ca, oamenii au tendinta sa se schimbe in rau…Oare de ce, si de unde vine tendinta asta?Hm…sunt multe lucuri care par simple de abordat, dar care au o profunzime de neatins…Pai…ne asezam comod pe fotoliu cand venim acasa de la scoala, servici, facultate si deschidem televizorul.Speram ca asa ne vom relaxa, daca suntem obositi de citit si de un Bach…Gandim ca televizorul ne poate relaxa cat de cat. Si apasam pe butonul de la telecomanda si ajungem la un post de stiri.Aflam ca tanti X a fost violata de nenea Y care de fapt este ruda cu ea. Schimbam postul si aflam ca o fetita este insarcinata cu unchiul ei..daca suntem norocosi…aflam ca unchiul fetei Z incerca sa o vanda in strainatate….din astea eu…trag concluzia ca nu trebuie sa mai am incredere in oameni…well si ca sa fie romanul fericit schimba pe Taraf TV…what the fuck???? WHAT THE FUCK???? asa vede romanul din ziua de azi FERICIREA…trist, trist…Mai bine ne trantim in pat, citim Osho si ascultam Pink Floyd… cel mai bun lucru… Dar..cum intotdeauna exista un ….”-Dar!!! “, hiadeti sa revenim…sincer ,un zambet m-ar putea face cea mai fericita fata de pe pamant…un zambet din inima… Poate ca vi se pare straniu ca am trecut atat de brusc si repede la asta..si ca am aberat atat ca sa scriu fraza cu zambetul…insa asa simt acum…deci….ma duc sa cant la chitara si sa fumez o tigara… Keep in touch , si mi-a facut placere sa abererz si azi!Sa aveti o zi faina!!
Song for me...
Song for me...
I am sitting here and wainting…
All my hates and loves are painting
Come with me, and take my soul
Kill me now and let’s get on…
I am singing in the grave,
I am singing all my pain.
Take my colours at the sky
Let your little wing to cry.
Now, I’m leaving you at all;
Don’t forget to close the door.
Take my hand and walk away
Come and take my breath away.
Tell my sins that I am gone,
Tell my sins that I’m alone.
The stars are with me, the saints are telling me
Don’t come back here anymore….now I’m cold and gone
I am sitting here and wainting…
All my hates and loves are painting
Come with me, and take my soul
Kill me now and let’s get on…
I am singing in the grave,
I am singing all my pain.
Take my colours at the sky
Let your little wing to cry.
Now, I’m leaving you at all;
Don’t forget to close the door.
Take my hand and walk away
Come and take my breath away.
Tell my sins that I am gone,
Tell my sins that I’m alone.
The stars are with me, the saints are telling me
Don’t come back here anymore….now I’m cold and gone
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
